Cu toate că au fost derivate lecții din tragedia Holocaustului și cu toate că majoritatea națiunilor din lume și-au asumat o serie de declarații, genocidurile continuă să aibă loc la intervale îngrijorător de regulate.
De aceea, profesori și elevi consideră uneori că este relevant să adreseze și alte genociduri pe lângă Holocaust sau să analizeze diferențele dintre un anumit genocid și Holocaustul.
Abordarea comparativă
La sfârșitul anului 2010, Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research (acum IHRA – International Holocaust Remembrance Alliance) a produs ghidul pentru profesori în încercarea de a adresa acest subiect.
Reproducem mai jos o parte a acestei analize care începe cu întrebarea:
"De ce să comparăm Holocaustul cu alte genociduri, crime împotriva umanității și atrocități în masă?".
1. Se consideră, de obicei, că Holocaustul a generat felul în care conceptualizăm termenul de “genocid”, creat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în mare parte ca reacție la crimele naziștilor și ale colaboratorilor lor. În acest sens, Holocaustul poate să constituie un punct de pornire și fundamentul pentru studierea genocidului.
2. Compararea Holocaustului cu alte genociduri și crime împotriva umanității poate să sporească înțelegerea nu doar a asemănărilor dintre evenimente, ci și a diferențelor-cheie. Această abordare poate să ofere o înțelegere mai bună a semnificației istorice particulare a Holocaustului și a modului în care studierea Holocaustului poate să contribuie la înțelegerea altor genociduri. Similar, învățarea despre alte genociduri poate să contribuie la o mai bună înțelegere a Holocaustului.
3. Compararea Holocaustului cu alte genociduri și crime împotriva umanității face posibilă identificarea tiparelor și proceselor comune apărute în situații de genocid. Înțelegerea unui proces de genocid și identificarea etapelor și semnalelor de avertisment aparținând acestui proces pot să contribuie la prevenirea unor posibile genociduri din viitor.
4. Elevii trebuie să înțeleagă semnificația Holocaustului în dezvoltarea corpului legislativ internațional, a tribunalelor internaționale și a încercărilor din partea comunității internaționale de a combate genocidul în lumea modernă.
5. Compararea Holocaustului cu alte genociduri poate constitui o modalitate de a alerta tinerii cu privire la potențialul pericol al apariției altor genociduri și crime împotriva umanității astăzi. Acest lucru poate să le accentueze conștientizarea propriilor roluri și responsabilități în comunitatea globală.
6. Compararea Holocaustului cu alte genociduri poate să contribuie la combaterea lipsei de recunoaștere a altor genociduri.
7. De asemenea, cunoașterea Holocaustului poate să contribuie la stabilirea unor modalități de acceptare a trecutului în alte societăți după genocid, a modului în care comunitățile pot să reacționeze în fața genocidului și a modului în care supraviețuitorii să încerce să trăiască demn ulterior experiențelor prin care au trecut.
8. Istoria națională a unei țări poate constitui motivul pentru care Holocaustul este comparat cu un alt genocid: de exemplu, pentru că un anumit genocid joacă un rol important în memoria națională.
Capcane ale abordării comparative
În mod egal, este important să se țină cont de numeroasele provocări ale unei astfel de abordări comparative. Pentru a evita o serie de capcane:
1. Compararea a două evenimente istorice distincte va presupune un proces dificil în absența unei contextualizări minuțioase. Este necesară o bună înțelegere a ambelor evenimente istorice. Aceasta constituie o provocare în mod deosebit având în vedere lipsa materialelor educaționale care compară Holocaustul cu alte genociduri.
2. Diferențele dintre evenimente istorice sunt la fel de importante și semnificative ca asemănările dintre acestea. Persoanele care se angajează într-un astfel de proces nu trebuie să egaleze, diminueze sau trivializeze Holocaustul sau alte genociduri cu care Holocaustul este comparat.
3. Este important să se rețină diferența dintre compararea genocidurilor, un demers posibil și legitim, și compararea dintre suferința victimelor individuale sau a grupurilor de victime, un demers nejustificat. Trebuie evitată crearea unor ierarhii ale suferinței și nu trebuie permis ca valoarea unui studiu comparativ să fie diminuat de agende politice sau sociale, sau de memorii naționale aflate în competiție.
Este important să se aibă în vedere raționamentul din spatele comparării Holocaustului cu alte genociduri. Există anumite motive sau strategii care stau la baza comparării Holocaustului cu alte genociduri care nu sunt constructive și care trebuie evitate.
1. Legătura cu alte genociduri este făcută pentru a masca anumite aspecte ale unei anumite istorii naționale, precum colaborarea cu Germania nazistă în timpul Holocaustului.
2. Holocaustul este considerat o modalitate de obținere a puterii politice pe scena politică contemporană , iar legătura cu Holocaustul este făcută din considerente politice.
3. Legătura cu alte genociduri este făcută pentru a diminua sau trivializa Holocaustul.
Drumul către genocid
Genocidul nu este un eveniment întâmplător. Gregory H Stanton, Președintele Genocide Watch susține că orice genocid implică opt etape. Conștientizarea acestor etape ajută cetățenii să reacționeze din timp și să prevină materializarea etapelor ulterioare.
Aceste etape sunt:
Clasificare
Diferențele dintre oameni nu sunt respectate. Există o separare între ‘noi’ și ‘ei.
Clasificarea poate să aibă loc prin utilizarea stereotipurilor, sau prin excluderea persoanelor percepute ca fiind diferite.
Simbolizarea
Aceasta este o manifestare vizuală a urii. Evreii din Europa nazistă au fost obligați să poarte steaua galbenă pentru a indica faptul că sunt ‘diferiți.
Dezumanizarea
Grupurile de oameni considerate ‘diferite’ sunt tratate în lipsa oricărui drept fundamental al omului și cu încălcarea demnității personale În timpul genocidului din Rwanda, Tutsi erau denumiți ‘gândaci; naziștii îi numeau pe evrei ‘paraziți’.
Organizarea
Genocidurile sunt întotdeauna plănuite. Adeseori, regimurile urii îi pregătesc pe cei care urmează să coordoneze distrugerea unui popor (ex. pregătirea miliției Janjaweed în Darfur).
Polarizarea
Propaganda începe să fie răspândită de grupurile urii. Naziștii au folosit ziarul săptămânal Der Stürmer pentru a răspândi și incita la mesaje de ură la adresa populației evreiești.
Pregătirea
Victimele sunt identificate pe baza diferențelor. La începutul genocidului din Cambodgia, Khmer Rouge i-a separat pe aceia care trăiau în orașe și care nu lucrau în agricultură. Evreii din Euroapa nazistă au fost obligați să trăiască în ghetouri.
Exterminarea
Grupul urii își ucide victimele identificate într-o campanie premeditată și sistematică a violenței. Milioane de vieți au fost distruse sau iremediabil schimbate în urma genocidului.
Negarea
Făptuitorii crimelor sau generațiile viitoare neagă existența oricărei crime.
Genociduri după cel de-al Doilea Război Mondial
Oferim aici o prezentare generală a principalelor genociduri de după cel de-al Doilea Război Mondial, indicând link-uri spre articole mai detaliate.
Cambodgia
La sfârșitul anilor `70, Pol Pot, liderul Khmer Rouge, a lansat un program extremist de reconstruire a Cambodgiei (sau Kampuchea, cum era denumită sub regimul Khmer). Oamenii au fost obligați să muncească într-o confederație imensă de ferme colective. Orice act de rezistență a fost înăbușit cu cruzime. Se estimează că au murit 2 milioane de civili.
Link
Rwanda
Masacrul populației minoritare Tutsi de populația majoritară Hutu în 1994. Se estimează că 800.000 de oameni au fost uciși în decursul a câtorva luni.
Links
Comparative study of Holocaust and Rwanda by the Wiener Library in London
Sudan
Fermieri africani și alții în Darfur sunt strămutați și uciși sistematic de Janjaweed, miliția sponsorizată de guvernul sudanez. Se estimează că genocidul din Darfur a răpit 400.000 de vieți omenești și a strămutat peste 2.500.000 de persoane începând cu anul 2003.
Link
Fosta Iugoslavie
În iulie 1995, după ce uciseseră deja soldați musulmani în zonele rurale, forțele și grupările paramilitare sârbe aflate sub comanda generalului Ratko Mladic au capturat și bombardat orașul Srebrenica, ucigând mii de civili musulmani. Au avut loc execuții în masă care au amintit de ororile din timpul Holocaustului.
Link