Cadrul general al sistemului de învăţământ din Marea Britanie

Considerăm că este important să analizăm modul în care sistemele educaționale din diferite țări acoperă tema educației civice, a drepturilor omului și a Holocaustului. Marea Britanie este constituită din patru țări: Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Din cauză că fiecare țară are o abordare diferită a programei de învăţământ, vom lua în considerare doar cazul Angliei.

Anglia a introdus legislația drepturilor omului ca adiție la legislaţia generală europeană, însă este o țară în care Holocaustul nu a avut loc.

Anglia are un Plan de învăţământ naţional care se aplică elevilor cu vârsta școlară obligatorie din unităţile de învăţământ. Acesta este organizat pe baza a patru etape majore.

Etapa Majoră 1: Vârstele 5-7 (Anii 1-2)

Etapa Majoră 2: Vârstele 7-11 (Anii 3-6)

Etapa Majoră 3: Vârstele 11-14 (Anii 7-9)

Etapa Majoră 4: Vârstele 14-16 (Anii 10-11).

Programele de studiu stabilesc ceea ce elevii ar trebui să fie învăţaţi pentru fiecare materie şi pentru fiecare etapă majoră, iar obiectivele de realizare stabilesc standardele aşteptate cu privire la performanţele elevilor. Şcolile aleg modul în care își organizează programa școlară pentru a include programele de studiu.

Materiile statutare care trebuie predate tuturor elevilor în Etapa Majoră 3 sunt: arta, educația civică, proiectare și tehnologie, limba engleză, geografie, istorie, tehnologia informației și comunicării, matematică, limbi moderne străine, muzică, educație fizică și științe. Predarea orientării în carieră, a educației sexuale și religoase sunt, de asemenea, statutare.

Planul de învăţământ naţional din Anglia a fost revizuit, cel mai recent, în 2007. Holocaustul rămâne o componentă statutară de studiu în cadrul materiei de istorie a Etapei Majore 3. Programa identifică cinci aspecte ale istoriei britanice și două ale istoriei europene și mondiale care constituie “Domeniu şi conţinut” şi care trebuie parcurse de toți elevii. În contextul istoriei europene și mondiale, toți elevii  trebuie învăţaţi despre impactul evenimentelor politice, sociale, culturale, religioase, tehnologice și/sau economice importante asupra societăţilor europene și mondiale din trecut, precum şi despre natura schimbătoare a conflictului și a cooperării dintre țări și popoare, și impactul lor durabil asupra chestiunilor naționale, etnice, rasiale, culturale și religioase, inclusiv natura și impactul celor două războaie mondiale și al Holocasutului, și rolul instituțiilor europene și internaționale în rezolvarea conflictelor.

Spre deosebire de cazul altor țări europene, elevii din școlile din Anglia nu trebuie să îşi continue studiul istoriei mai departe de Etapa Majoră 3, adică după vârsta de 14 ani. Totuși, pot alege să studieze această materie pentru următorii doi ani ca o examinare GCSE. În ultimii ani, aproximativ o treime dintre elevi au ales să procedeze astfel.

 Mai multe informaţii cu privire la sistemul de învăţământ britanic pot fi găsite accesând site-ul UE Eurypedia.

În octombrie 2012, Guvernul britanic a adresat un raport în atenţia International Holocaust Remembrance Alliance (anterior cunoscută sub denumirea de ITF) cu privire la progresul înregistrat în educaţia şi comemorarea Holocaustului în Marea Britanie.